Bau!

Cascavalul

Cu cat e mai mult cascaval, cu atat sunt mai multe gauri in cascaval.
Cu cat sunt mai multe gauri in cascaval, cu atat e mai putin cascaval.
Deci cu cat e mai mult cascaval, cu atat e mai putin cascaval.

Pe mess

chucky : cand imi faci un blow job ?
elyzza ale : lol
elyzza ale : am iubit
chucky : si ce ?
chucky : eu vreau sa-mi faci tu, nu el

Postare noua!

Azi m-am gandit sa postez urmatoarele: azi n-am nimic de spus.
http://blow-ya-mind.blogspot.com/

Pe mess

Intr-o zi, pe mess:

Amicul: plec ca mi-a venit prietena
Eu: auzi ma.. tu cand faci dragoste cu ea, folosesti prezervativul?
Amicul: nu
Eu: eu da

..ati prins ideea, el nu :)

Flori vs Bolovani

Intr-o duminica, recent, m-am hotarat sa vizitez o fata si pe mama ei.
Ascultand de sfaturile unora bine intentionati (sper), m-am dus la piata sa cumpar doi trandafiri, unul ei, unul mamei ei. Buuun.. doar ca nu-s obisnuit cu verdeturile si zarzavaturile, nu ma pricep.. Ajung la o tiganca si o intreb de trandafiri. Da atata era de bine intentionata tiganca, incat am crezut ca ma prosteste. Drept urmare o sun pe mama si o intreb cat costa un fir de trandafir. Mama zice 7 lei, tiganca mi da cu 5 lei, deci super de treaba tiganca. Vad ca trandafirii au niste petale pe margine asa mai ofilite. Ma gandesc ca de aia costa 5 lei si nu 7 lei. Da tiganca zice "nu dragule ca asa e cu florile. Stai oleaca ca-i curatz acuma". Sun iar pe mama "auzi.. zice ca-i curatza acuma". Raspunsul "pai da, se rup petalele de pe margini ca s-au ofilit, trandafirii vin de nu stiu unde, apoi ii cumpara bisnitarii, si in cele din urma ajung la piata, deci sa mai ofilesc, e in regula sa-i curetze". Daca mama a zis asa, inseamna ca tiganca e bine intentionata. Dau banii pe doua fire si plec catre iubita mea.

Da' pe drum ce-mi vine-n cap?
cele de mai jos:

Banuiesc ca obiceiul de a darui o floare, are cateva mii de ani, poate zeci de mii.
Posibil ca erau doi indragostiti pe un camp, unde altundeva.. ca nu erau mall-uri pe vremea aia, si se harjoneau pe un camp de flori.. probabil atunci nu erau piscine, nu erau betoane peste tot, erau campuri de flori, logic, nu?
Si ce-i trece prin cap baiatului.. se apleaca el, rupe o floare si o da fetei! DOOH
Deja imi inchipui chipul uimit al fetei consternate "am primit o floare, oh la naiba, e plin de flori in jurul meu".
Cum sa dai cuiva o chestie care e la tot pasul? Cum a rupt si a daruit o floare, putea foarte bine sa ia o frunza dintr-un eucalipt si sa i-o daruiasca fetei spunand "uite ce frumoasa e, uite ce nervuri are, uite ce frumos au rontait omizile din ea" ..sau putea sa-i daruiasca o piatra, un bolovan! Da! Un bolovan si sa spuna "uite ce frumos l-a slefuit apa.. timpul.. ploaia.. iubirea mea va dainui cat acest bolovan".
Parerea mea e ca era mai castigat din mai multe motive:
1 - Florile sunt la fel, un trandafir e identic cu alt trandafir, o lalea e identica cu alta lalea, o floare de musetel, la fel - Un bolovan frumos slefuit din albia raului, chiar daca e rotunjit, totdeauna are in plus fata de alt bolovan alte straturi de depuneri de roca, se diferentiaza intr-un fel.
2 - Cu o floare ce poti sa faci? Daca te urmareste o vaca nebuna, arunci floarea peste umar in speranta ca se va opri sa o pasca. - Cu un bolovan poti sa-i rupi salele vacii nebune.
3 - Daruiesti o floare, iar pe cand fata ajunge acasa sa-i arate mamei ei plina de exaltare, floarea s-a ofilit si s-a botzit deja. - Bolovanul dureaza.. cat dragostea, in cele mai multe cazuri chiar si mai mult, de fapt intotdeauna dureaza mai mult.
4 - Cand daruiesti o floare ce poti sa zici? - Daruind un bolovan poti sa fabulezi "uite, dragostea va dura atata timp cat piatra asta va exista, va fi o dragoste durabila ca pietrele".

Buuuun.. pana aici am lamurit problema. Sper.. macar pentru linistea mea sufleteasca, daca pe altii n-am reusit sa-i conving.

Next! Eu cred ca atunci cand vrei sa daruiesti ceva, trebuie sa daruiesti ceva rar, nu o chestie aflata la tot pasul.
Dar in acele vremuri cand primul destept a daruit prima floare, era plin de flori peste tot.. CAMPURI DE FLORI!!!
Cum sa daruiesti ceva ce creste peste tot?!
Bine bine, in acele vremuri era plin si de pietre si bolovani, dar dupa cum am explicat mai sus, pietrele difera intre ele, florile nu, iar mai apoi e motivul cu "dragostea dureaza cat pietrele".
Deci intr-un fel erau la egalitate, tine de afinitatea fiecaruia cum priveste chestia asta.
Dar acum, in vremurile noastre, chiar si acum, un bolovan e mai rar ca o floare.
Iesi in oras, pe casa scarilor ghivece cu muscate, in holul cabinetului stomatologic un vas mare cu orhidee, orice ai face tot dai de flori. Vrei o floare? Mergi la piata. Simplu. Vrei sa daruiesti ceva greu de gasit? Daruieste un bolovan. Sa te vad de unde-l iei. Cum il cari dupa tine? Beton si asfalt peste tot.. hai fa rost de un bolovan.. frumos, rotunjit de timp, de ploi. N-ai cum.

Da cel mai ciuda mi-e ca un destept, acum cateva mii de ani, s-a trezit el asa de capul lui, sa se harjoneasca intr-un lan cu 1000 de mii de flori, apoi sa rupa o floare si s-o daruiasca. Si culmea, altii i-au urmat gestul. Si cel mai tare mi ciuda ca trebuie sa fac si eu la fel, sa fiu in randul lumii. Randul lumii hotarat de un destept acuma 10mii de ani ..si culmea, fac pariu ca totul sa intamplat pe un camp de floricele.

Stau si ma gandesc.. o fata cand primeste 3 trandafiri, sau 5 lalele.. nu vede ca toate cele 5 lalele sunt identice? Chiar nu-si da seama? Pai daca-i plac 5 lalele identice, de ce nu-si cumpara 5 fuste si 5 rochii la fel?

Si daca tiganca nu mi-ar fi curatat trandafirii si m-ar fi lasat sa merg cu petalele de pe margini ofilite, eu ce ziceam, "poftiti, un trandafir frumos ca dumneavoastra"?
Da' nu era mai simplu "luati va rog aceasta piatra, sa dea Domnu' sa apucati sa o vedeti transformandu-se in nisip"?

EDIT: Cineva a citit pe aici si mi-a spus ca floarea simbolizeaza gingasia. Eu ii spun numai atat: daca as primi o floare drept simbol al gingasiei mele, a doua zi cand as vedea-o vestejita, m-as complexa instant.

rest my case

Daca tot ma chinuie gandurile astea fara rost, m-am gandit sa le astern aici, sa-i mai chinuie si pe altii. Daca n-am reusit, am sa mai incerc. blow ya mind

Mai jos in poze lalea vs pietre. Sincer.. as prefera o piatra.

La recrutare

Trebuia la un moment dat sa ma duca in armata.. asa era moda atunci.
Asa ca.. ma prezint la recrutare. Intr-o scoala generala sau liceu, unde se organiza totul. Ma intalnesc cu vechi colegi de clasa, aceeasi generatie, buni de dus in armata si ei. Unii abia asteptau, altii nu voiau. Eu bineinteles faceam parte din a doua categorie. Vorba aia, cine face armata e barbat, cine nu o face, e barbat smecher.

Vine o asistenta si ne duce la examenul psihologic.

Intrebare: iti place sa chinui animale?
Raspuns: NU

Intrebare: iti place sa chinui oameni?
Raspuns: NU

Intrebare: ai tendinte sinucigase?
Raspuns: NU

Intrebare: iti plac inaltimile? (banuiesc ca era vorba de sarit cu parasuta)
Raspuns: NU (Clar ca NU!)

Intrebare: iti plac armele?
Raspuns: NU

etc etc etc

Concluzie: testul psihologic a fost luat cu brio!
Cei care la tentinde sinucigase au raspuns "DA", precum si la celelalte intrebari, au fost respinsi, nu erau apti pentru armata. Buuun..

Urmeaza sa stam aliniati in fatza unui comitet, juriu, sau ce o fi ala.
Ni se adreseaza un maior: "intrebari?"
Eu strig un DA din ala soldatesc de au vibrat geamurile, si ma pofteste in fatza.
Colegii cu ochii mari si intrebatori se uitau la mine, probabil aveau si ei intrebari, dar erau intimidati de uniformele comisiei.
Ies in fatza, iau cuvantul: Stimata comisie, de ce doriti sa ma duceti in armata daca am luat testul psihologic?
Aia fac ochii cat cepele si se pun pe ras. Eu deja ma ofticam la nervi, si ma apuc sa le explic.. in mintea mea totul parea logic, dar ei radeau de mine.
M-ati intrebat daca am tendinte sinucigase, am raspuns clar ca nu am astfel de tendinte. Totodata am raspuns clar ca nu imi place sa ranesc oameni si nici animale. Cei care au raspuns ca le place sa raneasca oameni si au tendinte sinucigase, au fost respinsi.
Ridica maiorul o spranceana si nu pricepea unde bat. Asta m-a ofticat si mai tare.
Pai bine dragi tovarasi, daca eu nu am tendinte sinucigase si nu-mi place sa ranesc oameni, NU ma duceti in armata!
La prima comanda "La ataaaac!" fiti siguri ca eu sunt primul inapoi in garnizoana, e clar ca nu ma duc sa ranesc alti oameni!
Prin urmare cei cu tendinte sinucigase si placeri sadice in ranirea semenilor, aceia trebuie dusi in armata, nu eu!
Rumoare in sala de clase unde era organizata recrutarea.. apoi liniste.. apoi iar rumoare..
Intr-un tarziu, dupa ce intreaga comisie daduse joc chipiul, pesemne sa-si ventileze cerebelul atat de incercat de intrebarile mele, maiorul ma pofteste sa ies din clasa si sa ma intorc la anul cand voi mai creste.
Am ramas fara raspuns pana in zile noastre.. cum poti sa duci in armata un om fara tendinte sinucigase, si sa-l lasi la vatra pe cel cu tendinte sinucigase.. cum sa-l incorporezi pe unul caruia nu-i place sa-si raneasca semenii, dar sa-l respingi pe unul care o face cu placere?
E clar ca daca ar fi izbucnit vreun razboi, noi astia apti de incorporare, la prima petarda puscata, eram acasa pe sub paturi.. ar fi ramas in front doar cei cu tendinte sinucigase.. atata doar ca pe ei nu-i recruteaza nimeni.

De aici ma chinuie (ma chinuiau la vremea aia, acum mi-a trecut) niste intrebari:
- daca populatia sanatoasa, fizic si mental, ar fi fost incorporata, si trimisa la un eventual razboi.. cine ar fi repopulat tarisoara.. cei cu tendinte sinucigase si violente?
- daca populatia sanatoasa, fizic si mental, ar fi fost incorporata, si trimisa la un eventual razboi.. femeile, copii si varstnicii ar fi ramas singuri cu acei sinucigasi?
- parerea mea este ca prima data trebuia sa-i duca in armata pe sinucigasi, am fi dormit mai linistiti, si in al doilea rand, cum i-au folosit japonezii pe kamikaze, noi de ce n-am fi putut?
..in fine, nu-mi mai bat capul, a fost demult.

p.s. si totusi n-au reusit sa ma duca nici a doua oara ;)